miercuri, 30 decembrie 2009

Intuneric.


Imi las ochii sa priveasca in bezna din mintea mea unde totul este imbibat cu gustul parfumului tau. O pasare albastra se imbata cu mirosul parului tau si totul este doar inchipuire. Ascund lacrimi si strang in pumni vise desarte. Vreau sa ma ingrop in patimi si totusi ma scufund in privirea ta.


Imi tremura buzele cautandu-te in noapte si imagini formate doar din soapte mi te arata. Lasa-ma sa te privesc doar eu si sa gustam impreuna ganduri necurate, patate doar de singuratate. Ca o lacrima trista si inghetata, imi uda bucuria, neputinta mea de a ma bucura de tine visand.

Imi scufund ochii in sperantele din tine si ma rascolesc aripile care imi crescusera. Si nu mai pot mirosi singuratatea caci nici macar aici nu te mai simt…N-am vrut sa plang si tot simt lacrimi amare ce imi brazdeaza obrazul. Tu n-ai stiut cata nevoie aveam de tine si acum privind in bezna, ma gasesc iar singur. Doar eu cu mine.Am inteles prea tarziu.

Si am fumat in tacere.

Doar eu cu mine.

In intunericul din mintea mea.

luni, 14 decembrie 2009

Tacerea din mine.

Ma cufund in imbratisarea aripilor tale de inger ce imi incalzesc sufletul inghetat de amintiri. Un susur de izvor este vocea ta ce serpuieste usor si ti se scurge de pe buzele rosii pe care le-am sarutat cu pofta de atatea ori. O privire intensa iti domina chipul si iti simt fiorul ce te incerca la vederea zambetului meu nonsalant. Aici este coltul meu de paradis, unde nimic nu poate patrunde printre penele aripilor tale ce ma protejeaza de lumea de afara unde nu sunt pregatit sa ma intorc. O amintire vie si plina de viata ne curpinde si ma simt captiv in propriul gand. Flacari vad in inima ta si jarul ce arde mocnit intretinut de visul in care ma aflu acum.


Senzatile mele devin o mare agitata care ne rascoleste iar sarutul nostru pare doar un pescarus hoinar ce planeaza usor peste valurile marii din mine. Atingerea ta calda este refugiul meu si insula din mijlocul oceanului unde stam doar noi impietriti. Suntem doua statui ale unei inimi pierdute si a unui suflet indecis, macinate de sperante si lovite de timp.

Un moment de viata ne cuprinde si ne trezim privind fulgi de nea ce cad peste vara din inima ta intr-o dimineata calda de primavara intarziata. Doua buze moi imi saruta chipul si raman in asteptarea lor mult timp dupa ce iluzia s-a imprastiat maturata de rasuflarea ta. Doua inimi batand se aud in tacerea din mintea mea chinuita de un singur gand: noi doi.
 Imbratisati.
Asteptandu-ne.

joi, 3 decembrie 2009

Intensitate



O privea… ii vedea picaturile de transpiratie cum curg usor pe pieptul ce tresalta tulburator. O lacrima sarata i se opri pe sfarcul trandafiriu si se topi acolo in caldura inimii. Trebuia...o nebunie ii soptea in urechi... sa simta gustul sarat pe buzele lui arse de dorinta si crapate de dor.


Isi dorea sa o poata privi mereu cu aceeasi patima dureroasa pe care o simtea acum. In mintea lui isi faceau loc usor-usor sute de iluzii nebanuite care ii macinau sufletul. Trupul ei ce se unduia incetisor cu fiecare respiratie ii tortura nemilos animalul din el. Ochii lui plini de pasiune masurau cu pofta nudul umed ce se afla in fata lui. Ii vedea dintii albi cum muscau ascuns buzele sangerii din care el vroia sa guste.

Fiori fierbinti simti pe spate cand se apropie de ea. In privirea ei vedea foamea cu care il astepta si placerea ce va sa vina. Mainile lui le cautau febril pe ale ei...cu o incetineala dureroasa ii atinse pielea ce ardea si simti freamatul corpului ce tremura usor la atingerea lui. Isi misca degetele tandru si chinuit de dorinta peste formele ei apetisante. Ii vedea sanii cum ii cautau atingerea si buzele ce urlau mut dupa buzele lui pline. Pline de nebunie. Pentru un moment infinit buzele s-au atins intr-o incercare disperata de a se devora salbatic cu o pasiune mistuitoare. Cu fiecare atingere ii alimenta dorinta de a-l avea si de a fi numai al ei. Tremurul dement punea stapanire pe el cu fiecare limba infiorata pe care o simtea insotita de rasuflarea ei fierbinte.

Se simtea ca un vulcan gata sa erupa in orice moment. Sexualitatea din el clocotea ca o magma incinsa ce il ardea pe dinauntru. Suspine ii tasneau din piept cand simtea trupurile in flacari cum se uneau intr-un dans sublim al simturilor ce se impleteau ametitor cu gemetele trupurilor.

Isi dorea ca ea sa il faca sa se simta mereu cum se simtea acum, la un pas de orgasmul eliberator al trupului si al mintii. Tremura spasmodic din adancul sufletului cand ii simtea trupul senzual in bratele lui. Fiecare particica din el fremata la atingerea buzelor ei, gemand cand il infiora din cap pana in picioare printr-o singura privire dominata de lascivitatea dorintei din ochii lui reflectata in privirea ei cutremuratoare.

duminică, 22 noiembrie 2009

Sangerez pasiune.


Incerc... sa respir fara tine si totusi esti in fiecare gura de aer pe care o inhalez. Te simt in mine cum ma tulburi si imi dai viata. Ma doare neputinta de a te simti in mine mereu. Rotocoale de vant salbatic imi matura scrumul din mine pana la sufocare. Tu arzi mocnit dupa perdeaua de fum ce ma doare. Imi simt aerul inundat de mirosul tau rascolitor si simt ca ma afund si mai tare in tine cu fiecare rasuflare precipitata si plina de dorinta.
 Incerc... sa vad fara sa imi apari aievea pretutindeni si totusi esti in fiecare fulguratie de lumina din jur. Alb orbitor patat cu rosul ce curge suierand din mine. Dorinte dezlantuite, explozii de culoare, gust sarat in gura, lacrimi de foc. Sa-mi spuna cineva ca nu plang in secret. Misterul tau este adanc ascuns dincolo de pleoapele stralucitoare ale poftei din inima mea.
Incerc... sa te gonesc din vise si totusi esti stapana peste somnul meu. Imi alergi prin vene ca pe o plaja proaspata de sentimente ce te inconjoara.. Imi zbori prin vise si ma deschid sub adierea aripilor tale. Vocea ta  imi sopteste dorul regretului din noapte. Scancet usor al copilului ce se zbate in somn, scuturat de vise. Cineva imi spune ca sunt eu.
 Si realizez ca tu esti zaharul din cafea si fantezia ce se topeste incet si voluptuos.
Deschid ochii si tu nu esti acolo imbracata cu rochia flacarilor ce ard adanc in mine.
Nu mi-a spus nimeni.
Am stiut.
Ma sparg in cioburi de argint.

Dedicat unei eroine de poveste imi transforma realitatea intr-un basm.

duminică, 15 noiembrie 2009

Silueta fara chip


Visez...si totul se destrama in jurul meu...aripi ce plutesc in jurul ei si pene ce se astern pe mine. O aratare, o naluca din basmele ce imi incetoseaza mintea si ma fac sa visez la tine....o silueta fara chip pe care o stiu doar din basme. Din milioanele de suflete ca imi calca in vis, pe al tau il stiu mereu. Il gasesc cu usurinta, ca o adiere a vantului ce ma striga si ma scoate din vagaunile craterului ce imi innegreste sufletul chinuit... Un crater ce pana acum imi servea drept pavaza si unde nimic nu ma putea atinge.


Stiu ca nu ma vei lasa sa te astept prea mult.tu trebuie sa fii ceea ce visam in vremuri de demult apuse. Si o sa fie etern momentul in care iti voi putea mirosi zambetul de dimineata si iti voi asculta picaturile de ploaie ce s-au prins in parul tau in parc. Si toate petalele de trandafiri de pe perna ta.

Acum insa vreau doar sa evadez. Sa te pot gasi si sa iti pot afla misterul...misterul siluetei fara chip ce imi apare doar in basme. Tu esti aievea? Vreau sa simt din nou fiorul ce imi inneca actiunile... Si de data asta sa merite.

Poate nu a disparut cu totul speranta si te voi gasi dintr-o clipa in alta. Si imi vei lipi aripile ce mi-au fost taiate. Stiu ca esti acolo pe undeva.

Cum sa te gasesc?

joi, 12 noiembrie 2009

Oglinda trecutului.


Din adancul verde ai ochiului meu sa curga o lacrima din amintire peste buzele tale uitate. Sa le spulbere incet cum se sparge un val puternic de tarm. Tarmul tau gusta patimas din amintirea mea in timp ce buzele ne impletesc sufletul. Lasa-ti parul imbibat de cantecul momentului ce vibreaza in inima mea. Nu pierde nici un strop din soaptele ce curg involburate pe spatele tau.
Amurgul scaldat in soarele noptii ti-a soptit despre vremuri stavechi in care sentimentele pluteau luate de vant. Strigate inabusite din inchisoarea inimii mele captive, prizoniera a singuratatii prin multimea norilor ce au apus demult, iti patrund in trupul chinuit de momente uitate. Nu mai gasesti steaua ce stralucea in noapte, caci este ascunsa in ochii mei.
  Inchide ochii si zboara cu aripile ce goneau odata cu puterea gandului din sufletul meu. Acum, zac uitate intr-un colt, ruginite si planse. Lasa jarul ce arde mocnit in tine sa arda din nou, traind cu intensitatea unei pasari phoenix ce urla spre libertate. Deschide-ti portile sufletului si las-o sa zboare spre necunoscutul pe care il stie de demult...
Priveste de pe marginea prapastiei, zborul lin al pasarii si... asculta cu inima falfaitul aripilor ei involburate. Pluteste linistita peste marea din mine. Marea ce te cheama cu valuri instetate si infrigurate, amagindu-te pana in larg.
Gaseste-ma acolo...

luni, 9 noiembrie 2009

Hranindu-ma cu vise.


Imi doresc sa pot sa iti simt gustul inimii prin picatura de ploaie ce o sarut de pe buzele tale. Vreau sa ii aud bataile in sufletul meu cand iti impletesc visele cu dorintele mele. Sa pot sa iti aud inima cum ma cheama la ea ca o "carare galbena" ce imi arata drumul spre fericire.
Imi doresc sa imi pierd mintile cand iti gust visul in timp ce tu dormi. Si sa iti alint gandurile prin soapte ce rasar din ochii mei. Sa te pot saruta din cap pana n picioare cu o patima nebuna pentru ca apoi sa pot face dragoste cu tine zi si noapte cu aceiasi pofta nebuna de a te simti langa mine.
Vreau sa iti pun lava sexuala in vene si tu sa arzi si sa tipi dupa mine. Sa vad cum iti tasneste senzualitatea din ochii si cum toata pasiunea inimii se rasfrange asupra mea. Sa vibreze aerul din jurul nostru si totul sa devina scrum imprastiat de rasuflarea ta precipitata.

miercuri, 4 noiembrie 2009

Cuvinte ce ard.


Cuvinte ale unei balade dedicata inimii, ale uni vis de demult ce ma ingroapa in inima mea si ma raneste incet... Ma bucur de tacerea lacrimilor ce ma invaluie cu o pasiune arzatoare si imi provoaca cicatrici adanci in sufletul meu ars si indurerat. Adanc ascunsa in mine este o imagine a unui rasarit ce ne surprinde adormiti intr-o fantasma a trecutului.
Stai langa mine si asculta soaptele amurgului ce ne ispitesc. Stai langa mine si ajuta-ma sa imi scot din minte gandurile ruginite ce pier uitate printr-o vagauna oarecare a mintii. Deseneaza-ma ca o pictura infrunzita din eternitatea sutelor de saruturi ce mi le vei fi dat cand inima mea va fi incetat demult sa mai bata cu aceiasi dorinta de implinire.
Nu ma lasa sa mor chinuit de faptul ca ma vei readuce la viata prin respiratia unei tristeti inlacrimate. Lasa ceata aburilor din parul tau sa ma mai chinuie un pic in timp buzele tale inca ma mai cauta infrigurate. Sarutul tau de gheata se va opri in stele si luna va fi cea care ne va spune ca totul ramane schimonosit in sufletul chinuit de amintiri.Tu trebuie sa devii un inger ce ma omoara si apoi ma reinvie si ma omoara din nou cu pasiune si senzualitate.
Si totul se transforma din nou devenind cuvinte ale unei balade inchinate unui inger al eternitatii ce ma iubeste...

duminică, 1 noiembrie 2009

Dependenta scenei.


Teatru…un cuvant banal pentru unii, pentru altii un cuvant ce starneste emotii, amintiri, sentimente.


Teatrul pentru mine reprezinta lumea in care ma simt mereu fantastic, lumea in care nu mai sunt eu, lumea in care experimentezi diverse personalitati, lumea in care te poti refugia din rutina, monotonia si banalul lumii in care traim.

Teatrul nu reprezinta numai un text recitat pe scena si diverse expresii ale fetei! Teatrul reprezinta sentimente, pasiune, sacrificii, ore din viata in care devii altcineva, emotii, ura, bucurie, indignare, tristete, toate la un loc!

Pentru mine teatrul nu este doar o arta, un joc sau un hobby. Pentru mine teatrul este o parte din viata, o parte din mine, o parte din inima mea. Personajele pe care le interpretez nu sunt doar niste roluri, sunt totodata si niste prieteni, niste prieteni cu care impartasesc si binele si raul din viata mea. Nu pot sa spun ca “Dedey interpreteaza acel personaj”… NU, pentru ca Dedey nu mai exista in acel moment, exista doar personajul, adica EU. Nu stiu daca ma fac inteles, pentru ca este ceva mult prea greu de exprimat in cuvinte, tot asa cum nu pot sa exprim bucuria aplauzelor de la sfarsitul spectacolelor, frenezia cu care interpretez un personaj, pasiunea cu care descopar fiecare detaliu din viata acelui personaj sau extazul pe care il simt in clipa cand simt ca am inteles personajul, ca sunt una cu pesonajul, ca imi iubesc pesonajul.

Imi iubesc toate rolurile pe care le-am avut pentru ca ele au contribuit la evolutia mea, la cunoasterea de sine, la cunoasterea vietii. Nu exista roluri importante sau mai putin importante! Exista doar roluri care, prin existenta lor, contribuie la ceea ce se numeste un spectacol de teatru.

Teatrul este o arta pe care multi o apreciaza, o arta pe care multi o practica dar pe care putini reusesc sa o practice cu adevarat bine, pentru ca fara daruinta nu poti juca teatru…

Din pacate nu mai joc teatru de ceva vreme...Dar va ramane mereu in inima mea ca o pasiune ascunsa...Iar durerea pe care o resimt in privinta parasirii scenei este mai presus de orice cuvinte...Dar niciodata nu spune niciodata.Iar eo nu voi spune niciodata ca nu voi mai juca teatru niciodata:P

duminică, 25 octombrie 2009

Be sorry for nothing...

3 cuvinte.3 actori exceptionali.o coloana sonora spectaculoasa.un joc fantastic.Si mai presus de toate o poveste magnifica,fascinanta, teribila. "Meet Joe Black"...
Este un film cum nu cred ca va mai exista vreodata.Un film de o intensitate iesita din comun.Totul este de o eleganta rar intalnita si un sarm deosebit. Actorii sunt geniali pur si simplu geniali...Iar Anthony Hopkins da o savoare nelimitata rolului prin postura si maiestria sa.Brad Pitt este la cel mai bun rol al sau vreodata; interpretarea sa nu cred ca ar fi putut fi egalata de nici un alt actor in viata sau nu.Claire Forlani, personajul feminin este atat de senzuala si de irezistibila incat ar face pe oricine sa se indragosteasca pe loc de ea.Sarutul dintre cei doi (Brad Pitt si Claire Forlani) este de o savoare aproape orgasmica iar scena de dragoste este atat de intensa,senzuala,pasionala orgasmica aproape.
Dragostea apare mereu din senin.Nu stii niciodata cum se manifesta,cand apare,de ce apare,cum sa o descrii, cum sa iti dai seama ca esti indragostit.Pur si simplu dintr-o data realizezi ca esti indragostit.Dar nu poti sa iti explici cum s-a intamplat sau ce simti.Tu doar stii ca esti indragostit.Este ca un fulger care loveste unde apuca.
Dragostea este relativa.Nu poti sa o descrii niciodata.Nu poti niciodata sa fii sigur daca ceea ce simti tu poate fi catalogat drept dragoste.Incadrarea drgostei intr-un anumit tipar ar fi imposibila deoarece acel tipar nu ar avea nici o relevanta.
Dragostea se manifesta intr-un amalgam de moduri.Este o insiruire de sentimente si senzatii aparte adunate intr-un singur cuvant:dragoste."Inmulteste la infinit,ridica la puterea infinitatii si vei avea o scurta viziune a despre ce vorbesc."
Pentru ca dragostea nu poate fi definita.
Pentru ca drgostea nu are nici o limita.
Pentru ca dragostea nu are reguli.
Pentru ca dragostea nu se termina niciodata.
Pentru ca dragostea este pentru toti.
In incercarea de a gasi dragostea multi isi pierd din vedere adevaratul scop al dragostei.Si realizeaza ca dragostea nu are un scop.
Sau o atitudine.
Sau o voce.
Sau un corp.
Sau o mentalitate.
Pur si simplu este ea:dragostea.Atat de simpla si totusi atat de complicata si neinteleasa...
"Love.Passion.Obsession.". Da dragostea este obsesia pasiunii desarvasrsite. O obsesie provenita din pasiunea pentru dragoste.Sau poate o pasiune pentru obsesia de a fi indragostit.

miercuri, 14 octombrie 2009

AMURG INCANTATOR DE INFIORATOR...

Soarele sta sa apuna,iar tot orasul arde de parca ar fi in flacari.Din buzunarul sacoului subtire,prea subtire pentru frigul de afara, se aude un cantec trist si totul este atat de linistit,de pasnic,de frumos...incat as ramane aici o vesnicie.Apoi inchid ochii si lumina s-a stins...iata-ma din nou in pestera amintirilor mele.
Mi-am atintit din nou privirea asupra orizontului cuprins de flacari tremuratoare.Acolo, in adancul amurgului, incerc sa uit de griji si amintiri.Numai ca miscarea lenta a norilor ce impanzesc cerul violet m-a cufundat repede intr-o stare de amorteala in care franturi de zgomote,amintiri,imagini, emotii imi plutesc prin minte ca fulgii ce cad din cerul senin de iarna.In mijlocul vartejului imi apar chipuri ale oamenilor carora le-am gresit si carora poate nici pana azi nu mi-am dat seama cat rau le-am facut..Oameni carora le-am cerut sau nu scuze,sau care m-au ranit si ei la randul lor si care m-au facut sa sufar.Imi aduc aminte de necazuri,durere,minciuni,intrigi,tradare,dragoste...
Chinuit de amintiri,strang din dinti si rasuflu adanc pe narile pline de fum de tigara.Incerc sa alung fantomele dusmanoase,dar in zadar...Monstrii din inchipuire sunt mult mai fiorosi decat care exista cu adevarat.Frica,indoiala,ura,minciuna, au schilodit mult mai multi oameni decat durerea fizica...Si iubirea...ooo da...iubirea...Si lacomia,invidia si toate celelalte patimi carora le putem cadea prada noi..neamul inzestrat cu inteligenta...oamenii...

P.S.: Prin acest post doresc sa imi cer scuze oficial tuturor persoanelor carora le-am facut rau cu sau fara voia mea, poate nu am realizat.poate nu am crezut ca merita atentia.poate nu am stiut mereu cum sa le vorbesc.Imi cer scuze tuturor celor carora le-am pricinuit vreodata vreo suparare mai mica sau mai mare.
Timpul nu se mai intoarce...

marți, 13 octombrie 2009

Ploaia

Ploua.de ieri ploua.sec.foarte sec si ud.ud si rece.
De obicei imi place ploaia.E frumoasa.Are ceva aparte.Poti sa te plimbi linistit in ploaie ascultand muzica si sa fii fericit.Strazile sunt mai goale.Pustii poate si murdare...nu murdare...ude...ploaia se amesteca cu praful si danseaza intr-un fel nebanuit.Pentru ca apoi sa se indragosteasca si sa aiba un copil.Un copil foarte urat:noroiul.
Mergi prin ploaie si o simti cum iti inunda fata si cum iti uda corpul.Te simti mai liber cand simti ploaia cum te invadeaza si iti patrunde in suflet,in inima,in minte, in ganduri.In ultimele refugii care nu au fost cucerite.Si simti cum ploaia iti curata uraciunile din suflet si cum acestea patrund in trotuarul ud.5 minute in ploaie.De atat ai nevoie pentru a te simti un pic mai liber.Stai in ploaie si desfa bratele;capul pe spate.simti stopii cum te lovesc in fata?simti cum te lasi amagit intr-un dans cu alter-egou-ul tau?TE SIMTI MAI LIBER?!?!?!daca nu mai stai 5 minute:d
DAR NU IN PLOAIA ASTA!ASTA E URATA.SI RECE.PREA RECE.Obsservi cum stropii te lovesc te biciuiesc si vor sa te atace.sa te doboare.Este ca un plans tumultos al cerului.
Stie cineva de ce e trist cerul?Nu poate sa lacrimeze doar?cate o lacrima din cand in cand ar fi de ajuns.O lacrima care sa curga dintr-un nor.sa se prelinga pe obrazul albastru al cerului si apoi sa cada incet pe pamant.Doar o lacrima.Ar fi de ajuns:D

vineri, 9 octombrie 2009

noaptea

imi place uneori sa stau nopatea si sa ma uit la stele.e frumos.ma face sa ma simt liber si mic in fata infinitului.stelele au un fel aparte de a vorbi cu tine.pentru mine inseamna niste sopate ascunse pe care incerc mereu sa le descifrez.niste soapte doar pentru mine.presupun ca toti ne uitam din cand in cand la stele.dar nu cred ca toata lumea se gandeste asa frumos la ele.adica de obicei sunt prea ocupati si prea superficiali pentru a sta macar 2 minte sa urmareasca cerul plin de stele.
nopatea este ca o alta era...nopatea parca totul se linisteste.nopatea fiecare face ce vrea si uita de grijile cotidiene.nopatea e mistica.nopatea este partea mea preferata din zi.imi doresc sa ma plimb in parc nopatea cu cineva de mana.imi doresc sa o iau in brate si sa ne uitam la luna.sa dansam pe o melodie neauzita sub stele si sa ne asezam pe iarba.sa simtitm racoarea noptii pe frunte si sa ne tinem de cald reciproc.si...sa ne sarutam tainic si tulburator...
vreau sa cunosc iubirea.vreau sa imi simt tot corpul prins de spasmele inimii...sau poate ca sunt doar un romantic incurabil si jalnic...lumea nu mai doreste iubiri ascunse si soapte calde la ureche...lumea nu mai percepe la fel fiorii unei imbratisari...nu pentru fiecare un sarut conteaza la fel.nu fiecare simte la fel o soapta aruncata la intamplare...
as vrea..ce as vrea?a da as vrea sa pot sa zambesc mereu.sa pot sa zambesc neincetat cand te vad.si sa nu para ciudat. sa pot sa fiu mereu fericit si sa te pot tine in brate oricand. as vrea sa ma pot juca in parul tau ore in sir sa tu sa dormi pe umarul meu linsitita.si sa iti pot saruta pleoapele bucurandu-ma de somul tau.si mi-ar placea sa zambesti in somn.sa zambesti cand inconstientul tau iti da de veste ca sunt langa tine.sa zambesti cand adormi in bratele mele.
poate sunt doar vise desarte...sau poate o sa gasesc intr-o zi iubirea...
iron maiden spuneau:"can you really do me what love is?".
P.S.:nu este vorba de o anume persoana.chiar este vorba de cineva in general.pe care sper sa o gasesc intr-o zi:D