marți, 22 iunie 2010

O contopire spirituala.



Iubim marea pentru valurile nastrusnice  ce ne sruta chipul mangaiat de soarele sclipitor. Ne sarutam patimas coplesiti de dorinta de a ne cufunda in marea amagita de pescarusi

Iubim marea pentru nisipul fierbinte ce se strecoara pe langa noi gandilandu-ne simturile intens. O pofta nebuna de a ne metamorfoza intr-o plaja ne innunda creierele cuprinse de patimi.

Iubim marea pentru briza ce ne racoreste sufletul insetat de dor aprig. Dor ostoit cu cupa sangerie a vixtoriei ce curge incetisor de sub bolta instelata a miezului noptii.Serpuieste usor si lin fetisul valurilor de a se iubi cu nisip rasfatat de stele cantatoare.



Iubim marea pentru pescarusii liberi. Pentru ca devenim si noi liberi. Ne dezbracam de cotidian si aruncam tot urbanul undeva in nisipul ademenitor. Suntem dependenti de fantezia aripilor evadarii. Traim un delir naucitor si suntem captivi intr-un vis intens.




Ne trezim cu aroma plecarii in bagaje si ne cufundam inapoi in vise, leganati de mersul lin al trenului ce ne poarta spre rutina cotidianta.

Adio amanta infidela… Te vom iubi mereu. Inca iti simt gustul sarat al valurilor pe buze.