Ma cufund in imbratisarea aripilor tale de inger ce imi incalzesc sufletul inghetat de amintiri. Un susur de izvor este vocea ta ce serpuieste usor si ti se scurge de pe buzele rosii pe care le-am sarutat cu pofta de atatea ori. O privire intensa iti domina chipul si iti simt fiorul ce te incerca la vederea zambetului meu nonsalant. Aici este coltul meu de paradis, unde nimic nu poate patrunde printre penele aripilor tale ce ma protejeaza de lumea de afara unde nu sunt pregatit sa ma intorc. O amintire vie si plina de viata ne curpinde si ma simt captiv in propriul gand. Flacari vad in inima ta si jarul ce arde mocnit intretinut de visul in care ma aflu acum.
Senzatile mele devin o mare agitata care ne rascoleste iar sarutul nostru pare doar un pescarus hoinar ce planeaza usor peste valurile marii din mine. Atingerea ta calda este refugiul meu si insula din mijlocul oceanului unde stam doar noi impietriti. Suntem doua statui ale unei inimi pierdute si a unui suflet indecis, macinate de sperante si lovite de timp.
Un moment de viata ne cuprinde si ne trezim privind fulgi de nea ce cad peste vara din inima ta intr-o dimineata calda de primavara intarziata. Doua buze moi imi saruta chipul si raman in asteptarea lor mult timp dupa ce iluzia s-a imprastiat maturata de rasuflarea ta. Doua inimi batand se aud in tacerea din mintea mea chinuita de un singur gand: noi doi.
Imbratisati.
Asteptandu-ne.
