Nimeni nu e ca tine cand danseaza tango cu inima mea pe covor de frunze cazute in toamna. Apropiere de clestar imi suna respiratia din sarutul tau inflacarat. Iluziile nu isi au rostul pe lac de priviri galese ce imi striga numele cu patima.
O clipa starneste momentul si ziua devine viata de nebunie prfumata de dor in imbratisare. Curg arome invaluite in colturi de vis. Respiri din mine si ma lasi sa musc din drogul meu preferat acolo langa inima ta.
Incerc sa raman viu pentru a-ti mai vedea zambetul in dimineata de soare curgator pe cer de plaja uitata. Iti las o picatura de sarut pe umar ars de soare ce patrunde adanc. Porti salba de dorinte in palme manjite cu delirul buzelor meleApari si dispari in franturi de realitate.
